CONT IBAN: RO 88 BPOS 7210 8055 019 RON 02

CIF: 29463720

Cont pay pal: asociatia.prieteni.buni@gmail.com

marți, 30 noiembrie 2010

Mira cea tigrata (30.05.2010)

Si cum o pisica nu vine niciodata singura.....iata asa a aparut si Mira in viata mea (Andreea). Si nu oricum, ci cu scandal si razboi. Era cat palma, aproape salbatica si se ascundea pe sub masini.
Cand am pus mana pe ea, m-a muscat foarte tare si nu se desprindea in niciun fel de mana mea. Am luat-o in casa unde a stat vreo 2 zile sub frigider, ma scuipa daca ma apropiam de ea si nu stiam daca o sa o imblanzesc vreodata. Iar aveam casa plina de pisici, dupa ce am dat 4 dintre pitici, insa o aveam si pe Yumi si pe Cherry. Incet incet a inceput sa iasa si sa se lase mangaiata, a inceput sa se joace cu trupa din casa si adevenit o pisica buna de adopt
at. Intre timp Yumi a plecat si Mira a ramas buna prietena cu Cherry. Si acum fetele asteapta sa fie adoptate.

miercuri, 29 septembrie 2010

Yumi punkista (28.05.2010)

O seara linistita de iunie, cer senin, luna plina, sub o masina in parcare un mieunat stins...ma uit in jur si ce vad? Un pisoi cat palma, gri tigrat. O mangaiere a fost de ajuns ca sa ne imprietenim, motorasul a pornit.

E vorba de Yumi o femela lipicioasa de numai o luna care s-a adaptat instant colegilor blanosi de apartament, insa foarte vorbareata si iubitoare si mai mult decat orice cu o pata portocalie in varful capului. Sansa i-a suras cateva zile mai tarziu la campania de adoptii a asociatiei, a fost adoptata de un cuplu de tineri minunati care ulterior au salvat un motanel abandonat si astfel Yumi a primit cadou un companion.

miercuri, 28 iulie 2010

Lupoaica cu pui (17.05.2010)



Mail-ul acestui caz suna cam asa:
Buna ziua,
Locuiesc intr-un cartier rezidential in Voluntari. In fata caselor este un parculet in care se joaca copiii. Acolo a fost abandonata o catea - lup care a fatat 6 pui. Acum nu mai are lapte sa ii hraneasca. Din acest motiv a devenit agresiva si exista pericolul sa atace copiii. Oamenii au hotarat sa nu o mai hraneasca ca sa moara, atat ea cat si puii sai. Am considerat ca logica lor nu este intemeiata, avand in vedere ca lipsa de hrana o face sa devina din ce in ce mai agresiva, motiv pentru care am incercat din cand in cand sa ii dau sa manance, iar vecinii s-au revoltat. Exista riscul fie ca ea sa atace copiii care au hrana in mana, fie sa fie otravita impreuna cu puii ei.
Va rugam, ajutati-ne macar sa ii scoatem in afara cartierului, intr-un loc, la marginea unei paduri, undeva unde exista sanse de supravietuire si sa nu fie otraviti.
Noi nu ne putem apropia de ea sau de catei pentru ca este agresiva.Va rog sa ma contactati.
Cu multumiri anticipate,
V. Dumitrache


Andreea a fost cu o colega de-a noastra din asociatie, Roxana la fata locului sa vada cum sa treaba. Si iata concluziile:

Ne-am dus sa facem poze puilor cu cateaua "agresiva". Doamna care ne-a chemat a pregatit si mancare, ca, de, sa imbunam cateaua. Cand am ajuns acolo, cateaua "agresiva" a inceput sa se gudure pe langa noi, sa dea din coada si sa se tina dupa noi. Asta fara sa simta mancarea. Am ajuns langa parcul de copii, unde stateau cele 6 pufosenii, care nu au mai mult de o luna jumatate si seamana cu niste lupusori. Le-am dat mancare, la care s-au repezit saracii flamanzi (ca ultima decizie a administratiei vilelor e sa nu li se mai dea nici un fel de mancare, ca poate or muri de foame - si toata lumea asculta sfinteste de aceste ordine). Cateaua a mancat alaturi de ei, langa noi, fara sa aiba nici o faramita de agresivitate. Am pus chiar mana pe ea cand era langa mancare si n-a facut nimic.
Atunci, de unde atata agresivitate?Tocmai cand terminau de mancat un "domn" a venit sa-si ia copilul (care pana atunci se jucase cu puii si cu cateaua). Si atunci a inceput circul. Cateaua s-a apropiat de el, iar el a luat unul dintre toboganele de plastic din parc si a inceput s-o ameninte cu el. Normal ca saraca s-a speriat si a inceput sa latre. Tipul a inceput sa injure de mama focului, si sa tot dea in biata catea cu plasticul ala mai mare decat ea. Si sa ne ameninte ca o sa ii otraveasca pe toti, ca n-au ce cauta acolo.
Din cate am inteles nu este singurul care vrea sa-i otraveasca. Toata zona este in asentimentul lui, ca, de, cateaua e un pericol.
Cateaua s-a potolit imediat dupa ce a plecat tipul, si avenit la noi dand din coada. E tinerica si seamana un pic cu un ciobanesc german, asa ca ar avea ceva sanse de adoptie. Iar puii sunt adorabili.


Acum catelusa sta in gazda la o doamna in Pipera, urmeaza sa fie sterilizata si au mai ramas doar doua fetite pentru adoptie din cei 6 pufosi. Sa speram ca si mamica isi va gasi repede stapan.

luni, 21 iunie 2010

Weekend perfect (7-8.05.2010)


De ce perfect? Am fost in permanenta contra-cronometru. Vineri am reusit sa vaccinam ultimele doua fetite de 2 luni din Chitila. Sambata nu am stat locului o clipa. De dimineata, am mers in Chitila sa luam inca o catelusa de la depozit la sterilizat si pe Yba sa o ducem in targ la Obor.Am plecat de dimineata spre Sos Chitilei, am luat cele doua cateluse, una mica si una mare :). Am lasat catelusa mare la cabinet, la sterilizat, am lasat-o pe Yba la targ in Parcul Obor, am luat-o pe colega noastra Roxana cu mine la City Vet, de acolo am luat vaccinuri pentru fetitele de 6 luni din Chitila, ne-am intors la cabinetul unde am lasat catelusa mare. Era cam prea ametita pentru a o duce inapoi la depozit, asa ca ne-am gandit sa o lasam peste noapte acolo. Am mers in Sos Chitilei unde am vaccinat ultimele 3 cateluse, apoi ne-am intors la targ la Obor unde am avut placuta supriza de a afla ca Yba s-a adoptat. Cu o zi inainte Face disparuse de la mine din tarc si a venit la targ noul adoptator, mandru ca in sfarsit are si el o catelusa. Am incheiat contract de adoptie cu el si a ramas sa pastram legatura.
A doua zi am mers in Sos Chitilei pentru a lua ultima catelusa de acolo la sterilizat, am lasat-o la cabinet, am luat-o pe cea operata, am dus-a inapoi si ne-am intors iar pentru ultima dintre ele. Si uite asa la acele depozite nu se vor mai naste catei.....un weekend care a meritat!

marți, 15 iunie 2010

Sterilizari in Sos Chitilei


Pe 23.04 am fost in Sos Chitilei, unde ne-a semnalat Alexandra cazul celor multi catelusi abandonati, sa vedem ce putem face pentru a evita astfel de situatii. Aproape de zona unde locuieste ea, exista un depozit cu foarte multi catei, dintre care 3 cateluse erau nesterilizate, una fiind deja gestanta. In acea sambata am apelat iar (Irina) la prietena mea care m-a mai ajutat cu transoprtul si am fost ce "urgenta" la cabinet. Totul a decurs normal si catelusa de talie mica a scapat de cresterea puilor. Suntem foarte multumite ca am evitat aducerea pe lume a altor puiuti.

marți, 25 mai 2010

Pepe - un motan al nimanui (19 aprilie 2010)

Povestea tipica - stapanul pleaca in Italia lasa motanul la parinti....parinti care se muta in provincie insa fara motan...il lasa la vecina de vis-a-vis, vecina care il da unei colege de serviciu, colega care intentioneaza sa il duca la tara la parinti. Totul ok pana aici insa varianta cu tara nu mai ajunge la final, purtat din casa in casa Pepe un metis de persana cred, in varsta de 8 ani devine agresiv si nu mai poate fi prins, astfel este abandonat pe scara blocului.
Intervin (Andreea) si o rog pe femeie sa il ia inapoi in casa, promit ca il castrez si ii caut stapani.
Merg si il iau pe domnul Pepe de pe scara unde a stat mai bine de 2 saptamani intr-o cutie cu fire de la telefoane... la inceput m-a scuipat dar ulterior a devenit cel mai bland motan...de aici trag concluzia ca aceasta femeie nu a intentionat sa il duca la tara insa nu stiu ce a fost in mintea ei.

Nu mai era tinerel dar "la tara" nu era o solutie pentru el...a trait numai in apartament.
Era extrem de slab, numai blana, acea blana incalcita si lipsea la gat, unde am presupus ca a avut o zgarda contra puricilor.
Norocul lui a fost la expozitia de pisici Sofisticat de la Romexpo unde a fost adoptat si acum este un motan foarte rasfatat.

luni, 24 mai 2010

5 ghemotoace (aprilie 2010)

Au fost abandonati intr-un parc de un om iresponsabil, i-a suportat pana au invatat sa manance si a considerat ca se vor descurca singuri sau poate ca va scapa de ei fiind mancati de caini sau omorati de altcineva... Cand s-au vazut sub cerul liber, au facut ce stiau ei mai bine - sa tipe cat ii tineau plamanii. Cum exista si oameni cu suflet - norocul a fost de partea lor, au fost luati si pregatiti pentru adoptie.Aveau aproximativ 6 saptamani, jucausi si invatati la litiera.




Fetitele tigrate au fost adoptate de o familie cu 2 copii, baietii roscovani au plecat la un cuplu foarte dragut care mai au un motanel, iar pitica neagra inca mai astepata o familie. Nu ne pierdem speranta si asteptam familia potrivita pentru micuta Cherry.

vineri, 21 mai 2010

Norocel (27 martie 2010)

Doamna Nita, care ne-a semnalat cazul catelusei care a nascut 7 puiuti sub pasajul de la Podul Grant, ne-a rugat sa o ajutam sa castreze un catel zapacit care nu mai avea stare. Norocel, un catel foarte frumos de talie micuta, a fost castrat pe la inceputul lunii martie, doamna Nita trimitandu-ne vesti despre baietel:

O veste de la Norocel:

Buna Irina,

In primul rand te anunt ca toata lumea este bine sanatoasa, prietenii mei de la centrala mi-au curatat curtea, au rasarit capsunile si lalelele, incepe sa fie frumos. Cand alerg ma cam impiedic pentru ca trebuie sa ocolesc straturile cu flori, si mai am o problema ca imi arunca oamenii tot felul de resturi de mancare, pe care nici nu pot sa le mananc. Anca imi face curat cand vine la mine, si seara imi aduce ciorbita de pui in care mai pune si un pic de iaurt sau de branza de vaci, si uneori imi lasa si cate un biscuit de ros. Dimineata vine dna Pascu cu mancarica buna de tot, mai capat si de la prietenii mei de la centrala cate ceva sau un os de ros, asa ca sunt un catel fericit.

Norocel este o zapaceala de catel, s-a linistit, nu mai plange , atata doar ca dimineata vrea sa dea o tura pe strazi dupa care se intoarce singur la cotet. Singura problema pe care o avem este ca daca oamenii de la centrala uita sa-l bage in curte, atunci ramane afara pana seara cand vin eu, dar de obicei sta si asteapta langa gardul curtii unde este mai ferit. E smecher si istet, si se confirma faptul ca tot corciturile sunt mai inteligente si mai descurcarete

joi, 20 mai 2010

Idee (martie 2010)

Cam pe la inceputul lunii ne-am gandit sa luam legatura cu persoane care ne-au semnalat diverse cazuri sa vedem daca sfaturile noastre au fost utile. Unele persoane nu ne-au mai raspuns, altele au reusit sa rezolve situatiile, altele insa nu. Si ne-am gandit sa le oferim un sprijin si sa incercam sa rezolvam lucrurile cat mai bine pentru animalute. Asa am dat peste doamna Coporan a carei catelusa, Bella a nascut 7 puiuti de talie mica spre medie (cam cat un cocker). Din cei 7 am reusit sa gasim stapani la 4, 3 baietei si o fetita. Ceilalti 3, doi baietei si o fetita, inca isi cauta stapan si gasiti poze cu ei la pagina Catelusi pentru adoptie.
Mamica Bella a fost sterilizata si de curand a fost sterilizata si ultima fetita, de mentionat ca puiutii au acum 7 luni.
Al doilea caz in care ne-am implicat a fost cel al unei fete de 16 ani, Alexandra care ne rugase cu cateva luni in urma sa o ajutam sa plasam 6 puiuti abandonati la ea in zona de catre o fiinta, care nu se poate numi om. In acel moment am sfatuit-o sa posteze anunturi cu micutii, insa nu a reusit sa dea niciunul. In ziua in care am programat intalnirea cu ea, ne-a spus ca alta fiinta fara suflet a abandonat in zona alti 7 pui de o luna. Vecinii ei s-au revoltat si au spus ca vor duce cainii pe un camp, in prima faza pe cei maricei, care au si ei acum 6 luni. Alexandra a reusit sa ii sterilizeze pe toti cei 6 maricei si cu mici eforturi din partea noastra, 3 din ei si-au gasit stapani. Din nefericire 4 din cei mititei nu au supravietuit, insa ceilalti 3 sunt acum la casele lor. Au ramas in continuare 3 fetite de 6 luni, simpatice foc pe care le puteti vedea si pe ele la sectia Catelusi pentru adoptie.

sâmbătă, 15 mai 2010

Frida (martie 2009)

Pe Frida am cunoscut-o la adoptii pe animale.ro, micuta, roscovana, dragalasa, dar in cautare de stapan. Anca a fost salvarea ei insa distanta pana la ea era un pic cam mare. Avand drum in Bacau la inceput de martie m-am oferit sa o aduc la destinatie.
Asa ca trupele s-au pus in miscare, Frida a fost trimisa de la Constanta la Bucuresti cu trenul, am preluat-o si a doua zi am plecat spre mamica ce o astepta. A fost foarte cuminte tot drumul, a dormit cu Tzony(catelul meu) si s-au intretinut o alta noapte la ai mei acasa.
Dis de dimineata am plecat spre Bacau sa ducem pitica Ancai, o tanara draguta. A fost foarte bucuroasa, a asteptat-o aproape o luna si cand s-au intalnit a exclamat”Ce urechi mari are! Tot vulpita mea a ramas!”
Ne-am intors fericiti - inca un suflet a ajuns la familia iubita.
Am primit vesti de la ea si ne-am bucurat .

joi, 13 mai 2010

Sfarsit de februarie

Doamna Serpescu a semnalat cazul unor catei din curtea Loteriei Romane cu ceva timp in urma. Ne cerea ajutorul pentru plasarea unor puiuti si sterilizarea cateilor adulti. In prima faza i-am trimis lista cu site-urile unde putea posta anunturi pentru catelusi. Cand am contactat-o la sfarsitul lunii februarie, rezolvase problema puiutilor, insa ramasesera 4 catei adulti, 3 femele si un mascul, ce trebuiau sterilizati de urgenta. Din cei 4, numai o catelusa era blanda, restul de 3 erau salbatici si nu se putea pune mana pe ei, mai mult, cele 2 cateluse sperioase erau gestante. Bucuroasa, asa cum ne-a marturisit si dansa, sa afle ca cineva se mai intereseaza de soarta acelor catei, doamna Serpescu ne-a intrebat daca o putem ajuta cu sterilizarea lor. Am fost la fata locului pe o zi ploioasa sa vedem ce se poate face si din pacate numai catelusa blanda era in curte. Restul de catei zapaciti si neprietenosi se plimbau agale prin oras.
Cu ajutorul colegelor din asociatie am facut rost de numarul lui Mircea care ne putea ajuta cu tranchilizarea cateilor. Am imprumutat de la Mari custile metalice pentru transport, doamna Serpescu a facut rost de transport (vesnica noastra problema, lipsa unei masini) si ne-am dat intalnire cu Mircea intr-o sambata dimineata la ora 9:00. Ziua cu pricina s-a dovedit a fi una nu foarte reusita, era foarte frig, viscol si evident ca nu se aflau in curte catelusele ce trebuiau tranchilizate si duse la sterilizat. Am plecat cu totii sa cautam in zona cateii, insa pe acel viscol nu am vazut nicio urma de catel pe nicaieri, era ca si cum Bucurestiul nu avea catei pe strada. Am plecat acasa dezamagiti de aceasta situatie, insa in final totul a iesit bine, a doua zi doamna Serpescu a vazut cateii vizati, l-a sunat pe Mircea si impreuna au reusit sa sterilizeze cele doua fetite. In timp si catelusa blanda si baietelul au fost sterilizati si dupa cateva luni doamna Serpescu a apelat din nou la Mircea pentru a steriliza alte doua cateluse gestante si deloc sociabile.
Am pastrat in continuare legatura cu doamna si o vom ajuta de fiecare data cand are nevoie si putem. Astfel de situatii ne aduc prieteni si aliati noi in lupta noastra pentru diminuarea numarului de caini de pe strada si ne incurajeaza sa mergem mai departe, chiar daca facem pasi mici.

miercuri, 12 mai 2010

O pufoasa ghinionista (18.02.2010)

Imediat ce am reusit sa o dau pe Jojo (tot Andreea) am rasuflat usurata ca prietenul meu nu mi-a sarit in cap si ne-am reluat viata cu cei 5 copii blanosi.
Cum orice minune tine putin , intr-o seara cand am iesit cu Tzony afara ce zaresc?? o pisica ce mi se parea foarte cunoscuta, cu blana lunga si coada stufoasa care mieuna sfasietor, stiam ca o luase o doamna in casa in urma cu vreun an.
Dar ce cauta afara? Doamna cu pricina nu e cam zdravana la cap si probabil intr-un acces de furie a dat-o afara(asa cum a mai dat-o si alta data)....Mari ii stie povestea.
Era foarte speriata, cred ca fusese batuta, insa ceea ce m-a socat era faptul ca era ingrozitor de slaba, blana ascunde multe, pipait ii simteai coatele si golul care ar fi trebuit sa fie o burtica..........
Ideea era ca nu mai trebuia sa ajunga pe mainile acelei femei care nu a facut decat sa isi bata joc de ea, era o pisica foarte frumoasa si alintata. Vesnica problema era ca nu o puteam tine. In seara aceea m-am tot gandit ce sa fac si am sunat o prietena care nu prea indrageste animalele, nu are rabdare cu ele, am implorat-o sa o tina macar 2 zile, a acceptat dar ma puteam astepta la orice din partea ei....
Intr-un final a luat-o provizoriu Raluca, o iubitoare de animale, ce a avut mare grija de ea, mai ales ca biata pisica avea multe probleme de santate, nu grave, insa care necesitau timp indelungat pentru a fi tratate. Chiar si asa, Pufa (asa am botezat-o) si-a gasit repede stapan, Larisa a adoptat-o cu toate ca stia ca va urma o perioada destul de dificila. Nu a renuntat niciodata sa ii dea o sansa acestei pisici care s-a dovedit intr-un final a fi o norocoasa.

marți, 11 mai 2010

JOJO - pisicuta colorata (15 februarie 2010)

Am gasit (Andreea) pe scara blocului o pisica abandonata.....foarte blanda, torcea non stop, dar foarte slaba si racita. Nu aveam cum sa o tin in casa deoarece aveam deja prea multe pisici si una bucata catel...
Am luat-o 10 minute sa o curat in urechi si i-am facut cateva poze, motanii mei erau deja turbati.
Catva timp a stat pe caloriferul din scara blocului insa vecinii nu erau incantati deloc, am sperat sa ii gasesc cazare temporara sau stapan cat mai repede...incepusem sa pun anunturi cu ea.
Salvarea a venit din partea unei voluntare pe atunci, Adina care a luat-o la ea acasa si a ingrijit-o ca si cum ar fi fost a ei. Pisica a urmat un tratament impotriva racelii, a fost sterilizata si in scurt timp si-a gasit o noua familie. Au urmat si vesti despre noua ei viata si suntem multumite ca am resuit sa salvam acest sufletel nevinovat care nu isi dorea decat sa toarca si sa se alinte.

miercuri, 5 mai 2010

Catelul de pe pod (14.02.2010)

Duminica aceea a fost una dintre putinele in care nu aveam nimic programat la sterilizat sau vaccinat, asa ca ne-am decis sa mergem la adapostul din Glina. Era la scurt timp dupa inzapezirea cateilor in tarcuri si multi voluntari au lucrat impreuna sa curete zapada. Noi ne-am dus cu colega noastra Doina, Daniela si Alex, un mare iubitor de animale, fidel fiecarui targ din Obor.
Citand-o pe colega noastra Doina:


"Drumul spre Glina ne-a purtat astazi pe Cheiul Dambovitei, spre Centura Bucurestiului. Cand sa ne apropiem de Centura, de la cei aproape 100 km/h ai masinii incarcate cu oameni, lopeti, galeti, saci de mancare, bureti si prelate pentru custi (materiale donate de Daniela), Irina si Andreea zaresc pe malul celalalt al Dambovitei, mai exact pe parapetul de beton, un catel, dormind pe dalele in panta, aparent fara posibilitatea de a sui inapoi pe mal. Asa ca, ajunsi la intersectia cu Centura Bucurestiului, in loc sa facem dreapta spre Glina, hotaram la unison sa facem stanga, sa ne intoarcem spre catel, inarmati cu mancare si sa vedem ce se intampla. O data ajunsi langa el, ni se confirma cele mai negre temeri si anume ca bietul caine a alunecat de pe mal, a ajuns pe paratul de beton si a ramas captiv acolo. Fara sa stea prea mult pe ganduri, Alex, eroul acestei zile, sare de pe mal pe parapet, langa caine. Acesta, un catel marisor ca talie, dar speriat si ingrozitor de slab, nu prea intelege ce se intampla si ar vrea sa fuga. Dar odata ce Alex ii pune bobitele sub nas, se razgandeste si incepe sa manance. Dupa vreo 3 portii de bobite, catelul il lasa pe Alex sa puna mana pe el si intr-un final, sa-l ridice pe mal. Victorie! Captivul nostru se scutura si putin dezorientat, o ia usurel la picior, probabil spre depozitul din zona, al carui paznic banuim ca este. Ii facem bucurosi cu mana si multumim cu toti in gand soartei care a facut sa trecem pe acolo, inainte sa fie prea tarziu. Speram ca de acum incolo, cutachele norocos sa fie mai atent!"

miercuri, 21 aprilie 2010

Catelusa cu pui (16 ianuarie 2010)


Un domn care a adoptat o catelusa cu crotal de la adapostul din Pallady ne-a cerut ajutorul pentru urmatorul lucru: catelusa a nascut 8 pui grasi si frumosi si nu stie ce sa faca cu ei. De asemenea doreste sa o si sterilizeze ca sa nu se mai intample situatia. Fiindca ne-a convins ca va fi responsabil cu catelusa proprie, am decis sa il ajutam sa dea puiutii spre adoptie: 3 baietei si 5 fetite: Laco, Maco, Rex, Lace, Gabi, Fabi, Ibi si Kaba.
Domnul Marin l-a pastrat pe Rex si pe Maco l-a dat unui vecin.
Sorin a fost primul care l-a adoptat pe Laco. La putin timp a plecat Lace la o doamna Liliana care isi pierduse de curand catelusa care semana foarte bine cu Lace.
Gabi a plecat la un cuplu care ne-a si trimis poze cu catelusa (pe care au botezat-o Kaba, ca pe sora ei placand foarte mult numele). Putin dupa aceasta Ibi a plecat la Ploiesti, iar o vecina a stapanilor lui Gabi au adoptat-o pe Kaba.
Initial domnul Marin a spus ca o va pastra si pe Fabi, insa se pare ca nu mai are loc si pentru ea si este din nou spre adoptie. Poze noi la pagina Pentru adoptie
Catelusa mama Ali a fost sterilizata si prin intermediul domnului Marin au mai fost sterilizate inca 3 cateluse din vecini. Puiutii au ajuns bine, iar mamica a fost sterilizata. Caz rezolvat!

marți, 6 aprilie 2010

Grasanii (4 decembrie 2009)

Intr-o dimineata ne-a fost semnalat un caz foarte comun din pacate: o catelusa a nascut 7 pui undeva sub un pasaj si doamna care ne-a scris ne intreba daca o putem ajuta cu sterilizarea si plasarea puiutilor. Am fost la fata locului si am descoperit o catelusa incredibil de prietenoasa si pupacioasa si 6 baietei grasani si o fetita deloc mai prejos. I-am deparazitat, le-am facut poze si am inceput sa postam anunturi cu ei.
In ajunul Craciunului 3 baietei si-au gasit stapani si ceilalti 4 au ramas cu mamica lor.
Dupa sarbatori am fost din nou sa le facem poze si sa sterilizam mamica, insa din pacate la scurt timp dupa ce am adus-o inapoi in teritoriu, puiutii au disparut. In acelasi sfarsit de saptamana in care au disparut si fratii lui Habi. Sa speram ca micutii nu au ajuns pe mainile unor oameni fara suflet si ca sunt bine si unii si altii.
Cat despre catelusii adoptati, le doresc tuturor puiutilor stapanii la fel de buni cum sunt Claudia, Viorel si Mandy care ne-au trimis poze cu noii membrii ai familiilor lor.

marți, 16 martie 2010

Cei 7 pitici (3 decembrie 2009)

Cazul acesta a venit tot de pe grup si suna cam asa:

In zona Pierre de Coubertin, vis-a-vis de Electroaparataj, in gradina unui bloc, sunt 3 catelusi micuti, intr-o cutie de carton, nu le-am vazut mama... unul era deja mort.

De fapt erau 7 catelusi, niciunul mort. Erau doar extrem de mici si infrigurati....si evident abandonati intr-o cutie de carton. Acesta este
principalul motiv pentru care asociatia ROBI are ca scop in primul rand sterilizarea animalelor CU stapan.........multi dintre cateii abandonati provin de la oameni iresponsabili care ii abandoneaza de mici cine stie pe unde. Evident ca unii din ei supravietuiesc, cresc, se inmultesc si apoi ne plangem ca sunt pe strada.
Dar sa revenim la cazul nostru.
Am fost la fata locului sa vedem cum sta treaba. In acelasi timp au venit doua fete, Veronica si Irina, care cu viteza luminii au construit o casuta piticilor.
Si noi am ramas sa facem poze si sa mediatizam puiutii.

Mici cat palma si infrigurati, au supravietuit gerului ce a urmat. I-am lasat in grija fetei care a semnalat cazul si a vecinilor care au facut tot posibilul sa nu le lipseasa nimic. Cand ne-am dus urmatoarea saptamana, deja o fetita fusese adoptata, iar noi am luat piticii in transportoare si i-am carat la propriu pana la cabinet sa ii vaccinam. Am avut parte si de o mica surpriza, aveau o casuta noua, mult mai calduroasa si mai rezistenta decat cea de dinainte, dar nu am aflat cine le-a construit-o. Partea buna era ca nu mai trebuia sa ne facem griji, chiar daca temperatura de afara era destul de scazuta.












Dupa sesiunea foto de la cabinet ne-am pus pe postat anunturi cu ei. Am impanzit net-ul cu anunturi pentru "catei de talie mica".....insa mare ne-a fost surpriza cand i-am vizitat imediat dupa sarbatori. Erau mari si bine hraniti si foarte pupaciosi. Ne pacalisera piticii! Si erau si mai putini, ramasesera 4, o fetita si 3 baietei. Am investigat si am aflat ca ceilalti au fost adoptati de diverse persoane care au trecut prin zona. O veste cat de cat buna.
Din nefericire la scurt timp dupa ce le-am facut al doilea rand de poze, ne-a contactat fata sa ne spuna ca in dimineata acelei zile, totul era ravasit si cateii disparusera. In acelasi timp ne mai ocupam de un caz tot cu 7 catelusi, insa in Grivita si acelasi lucru s-a intamplat si acolo. Cei 4 catei care ramasesera disparusera. Mi s-a parut o coincidenta foarte mare, cele doua grupuri fiind in sectoare diferite, insa disparand in acelasi weekend.
A doua zi dupa de fata ne-a spus ca au disparut, ne-a sunat sa ne spuna ca a aparut unul. Am mers seara (Irina) sa vad in ce stadiu e si l-am gasit pe Habi in cusca, dadea din codita, insa nu se ridica. L-am scos afara si am constatat ca nu se tinea bine pe picioare. Am fost cu el l-a cabinet si mi s-a spus ca nu trebuie sa imi fac griji pentru el, e posibil sa fi fost batut, insa isi va reveni singur. Bietul de el avea si mustatile taiate. Cineva clar si-a batut joc de el.
M-am decis sa i-l aduc Ursei partener de joaca. S-au inteles de minune din prima clipa si Habi si-a revenit repede. Dupa o luna Habi a fost adoptat de Mandy, o fata foarte draguta care de atunci ne ajuta cu postarea anunturilor pentru catelusi si care i-a oferit un adevarat camin, la curte in Brasov. Poze cu el la noua casuta gasiti la rubrica povesti de la adoptatori.