Tafy este fratele Lajei :) - 17.06.2017

 Doi dintre catelusii salvati de noi :)

Naki si-a gasit familia - 19.12.2014

Si pare fericita in Austria.

Laja in foster - 24.07.2014

Dupa 2 ani de asteptare, a venit si timpul ei sa plece la o viata mai buna! 

Zami e in foster - 18.03.2013

Dragalasa de Zami a ajuns in Austria unde e o rasfatata.

Catelusa norocoasa - 09.01.2013

Bounty a fost gasita, impreuna cu puiutii ei, pe un camp din judetul Brasov de catre prietena noastra Diana.Si ce noroc a avut! Diana i-a adus pe toti in adapostul cu care colaboram. Din nefericire, puiutii au avut parvoviroza si nu au supravietuit, dar Bounty a fost vaccinata, sterilizata si in cele din urma si adoptata.

Faja si Brownie au plecat si ele (15.12.2012)

Piticele si-au luat ramas bun de la noi si s-au indreptat spre un viitor mai bun.

Cafy, Gani si Hara au ajuns in foster (27.11.2012)

3 dintre piticii de la Codlea au plecat spre Austria si au ajuns in foster :)

9 dintr-un foc (02.11.2012)

Au avut norocul sa plece in fostere si in adoptie. 9 catelusi luati de pe strazile tarii au reusit sa isi gaseasca o soarta mai buna. Adica Nala si cei 5 pui ai ei (Acy, Uha, Rata, Taga si Seea), Ila, Kala si Lala.

Transportul lor catre locatia de unde aveau sa plece a fost o adevarata aventura, noroc ca 5 erau puiuti si restul de talie mica :))

Balanel si Mica isi iau la revedere (27.07.2012)

Piticii care riscau amandoi sa ajunga in camp au fost suficient de norocosi sa fie adoptati. Inainte de a pleca, s-au gandit sa se joace putin in cabinet si sa ne demonstreze cat sunt ei de dragalasi...desi stiam :)
Le uram o viata linistita si fericita alaturi de noile lor familii.

Mica cea norocoasa (17.06.2012)

Mica este o catelusa gasita de Alex, o fata care ne-a tot semnalat cazuri de-a lungul timpului. Mica a nascut 4 puiuti si vecinii Alexandrei au vrut sa o duca pe camp. Am gasit sponsor pentru ea si astfel Mica a ajuns in grija noastra in adapostul privat. La scurt timp a fost sterilizata si adoptata in Austria :).

Calatorie in Viena,cineva? (15.06.2009)

Asa suna apelul venit pe forumul animale.ro la sfarsit de mai 2009. Conjunctura sau poate destinul a facut ca eu sa plec in acea perioada cu serviciul la un workshop. Eram noua pe forum, insa cand am citit titlul topicului am stiut, am simtit ca eu voi fi cea care il va duce pe Pepito la noua familie in Austria. Era prima calatorie cu avionul atat a mea cat si a lui Pepi, a fost un amestec de emotie si bucurie ca pot sa ajut chiar daca abordam un domeniu total necunoscut...cel al calatoriei cu un animal. M-am documentat impreuna cu Ramona, persoana care l-a salvat pe micut, despre tot ce inseamna acte si conditii de transport, am pus totul la punct si ne-am pregatit pentru zborul din 15 iunie. L-am asteptat la aeroport, venea tocmai din Constanta. Nu pot sa descriu in cuvinte emotia, durerea si tristetea ce se citeau in ochii Ramonei. L-a crescut 5 luni si nu i-a fost usor sa se desparta de cel care deja o iubea, o proteja si o facea sa zambeasca. I-a pus in transportor perechea de papuci de casa pe care Pepi o indragea.

Primul care s-a imbarcat a fost chiar el, usor speriat si nedumerit de ce fiinta care l-a salvat il lasa acum aici....lacrimile Ramonei ne-au facut sa ne intristam, plangea de bucurie si tristete, sufletelul ei pleca pentru totdeauna spre o viata noua, o familie noua, o lume noua. Zborul a fost lin, ajunsi in Viena l-am recuperat pe botos de la bagaje si am plecat sa ne intalnim cu cei care il asteptau. L-am incredintat pe Pepi familiei cu convingerea ca totul va fi perfect, oamenii aceia ne-au demonstrat ca poti sa faci sacrificii pentru a ajuta o fiinta chiar si la sute de km distanta, un catel care nu a fost dorit de nimeni in tara. Zambetul lor spune multe

despre ei ca oameni.

Vestile au sosit rapid, Pepito s-a acomodat repede cu familia si curtea imensa.Final fericit pentru un suflet pupacios.